simulant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SIMULÁNT, -Ă, simulanți, -te, s. m. și
f. (Rar) Persoană care simulează o boală, o nebunie etc. –
Simula +
suf. -ant. Cf. fr. simulateur.simulant (Dicționar de neologisme, 1986)SIMULÁNT, -Ă s.m. și f. Cel care simulează o boală, o nebunie etc. [Cf. fr.
simulant].
simulant (Marele dicționar de neologisme, 2000)SIMULÁNT, -Ă s. m. f. cel care simulează ceva. (< fr.
simulant)
simulant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)simulánt s. m.,
pl. simulánțisimulant (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SIMULÁNT, -Ă, simulanți, -te, s. m. și
f. Persoană care simulează o boală, o nebunie etc. —
Simula +
suf. -
ant. Cf. fr. s i m u l a t e u r.