simplificație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SIMPLIFICÁȚIE, simplificații, s. f. (Rar) Simplificare. – Din
fr. simplification.simplificație (Dicționar de neologisme, 1986)SIMPLIFICÁȚIE s.f. (
Rar) Simplificare. [Gen.
-iei. / < fr.
simplification].
simplificație (Marele dicționar de neologisme, 2000)SIMPLIFICÁȚIE s. f. simplificare. (< fr.
simplification)
simplificație (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)simplificáție (-ți-e) s. f.,
art. simplificáția (-ți-a), g.-d. art. simplificáției; pl. simplificáții, art. simplificáțiile (-ți-i-)simplificație (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SIMPLIFICÁȚIE, simplificații, s. f. (Rar) Simplificare. — Din
fr. simplification.