simplifica - explicat in DEX

simplifica (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SIMPLIFICÁ, simplific, vb. I. Tranz. A face să fie (mai) simplu (1, 2). ♦ A reduce o ecuație sau o fracție printr-un divizor comun; a transforma o egalitate într-o altă egalitate echivalentă cu formă mai simplă. – Din lat. simplificare, fr. simplifier.

simplifica (Dicționar de neologisme, 1986)
SIMPLIFICÁ vb. I. tr. A face (mai) simplu. ♦ A reduce o fracție, o expresie algebrică etc. printr-un divizor comun. [P.i. simplific, 3,6 -că. / cf. fr. simplifier < lat. simplex – simplu, facere – a face].

simplifica (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SIMPLIFICÁ vb. tr. a face (mai) simplu. ◊ a reduce o fracție, o expresie algebrică etc. printr-un divizor comun. (< fr. simplifier, lat. simplificare)

simplifica (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
simplificá (a ~) vb., ind. prez. 3 simplífică; conj. prez. 3 să simplífice

simplificà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
simplificà v. a (se) face mai simplu.

simplifica (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SIMPLIFICÁ, simplific, vb. I. Tranz. A face să fie (mai) simplu (1, 2). ♦ A reduce o ecuație sau o fracție printr-un divizor comun; a transforma o egalitate într-o altă egalitate echivalentă cu formă mai simplă. — Din lat. simplificare, fr. simplifier.