simplificare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SIMPLIFICÁRE, simplificări, s. f. Acțiunea de
a simplifica și rezultatul ei; simplificație. –
V. simplifica.simplificare (Dicționar de neologisme, 1986)SIMPLIFICÁRE s.f. Acțiunea de a simplifica și rezultatul ei; simplificație; (
spec.; mat.) operația de a reduce fracțiile. [<
simplifica].
simplificare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)simplificáre s. f.,
g.-d. art. simplificắrii; pl. simplificắrisimplificare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SIMPLIFICÁRE, simplificări, s. f. Acțiunea de
a simplifica și rezultatul ei; simplificație. —
V. simplifica.