silică - explicat in DEX

silică (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SILÍCĂ, silice, s. f. Material refractar compus mai ales din bioxid de siliciu; cărămidă refractară silicioasă. – Din silice.

silică (Dicționar de neologisme, 1986)
SILÍCĂ s.f. Material refractar format în special din bioxid de siliciu. [< silice].

silică (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SILÍCĂ s. f. material refractar silicios. (< silice)

silică (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
silícă (material refractar, cărămidă) s. f., g.-d. art. silícei; (cărămizi) pl. silíce

silică (Dicționaru limbii românești, 1939)
*sílică f., pl. ĭ (lat. siliqua). Bot. Păstare. – Și -ícă (fr. silique). Unii zic -cŭă, pl. -cŭe.

silică (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SILÍCĂ, (2) silice, s. f. 1. Material refractar compus mai ales din dioxid de siliciu. 2. Cărămidă refractară silicioasă. — Din silice.