sileptic - explicat in DEX

sileptic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SILÉPTIC, -Ă, sileptici, -ce, adj. Care aparține silepsei, privitor la silepsă. – Din fr. sylleptique.

sileptic (Dicționar de neologisme, 1986)
SILÉPTIC, -Ă adj. Care aparține silepsei. [Cf. fr. sylleptique].

sileptic (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SILÉPTIC, -Ă adj. referitor la silepsă. (< fr. sylleptique)

sileptic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
siléptic adj. m., pl. siléptici; f. siléptică, pl. siléptice

sileptic (Dicționaru limbii românești, 1939)
*siléptic, -ă adj. (vgr. syl-leptikós. V. pro-leptic). Gram. De silepsă: formă sileptică. Adv. Pin silepsă: a concorda sileptic.

sileptic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SILÉPTIC, -Ă, sileptici, -ce, adj. Care aparține silepsei, privitor la silepsă. — Din fr. sylleptique.