sigma (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SÍGMA s. m. invar. A optsprezecea literă a alfabetului grecesc, corespunzând sunetului
s. – Din
ngr. sígma, fr. sigma.sigma (Dicționar de neologisme, 1986)SÍGMA s.f. Literă a alfabetului grecesc. [< fr.
sigma].
sigma (Marele dicționar de neologisme, 2000)SÍGMA s. m. inv. a optsprezecea literă a alfabetului grecesc, corespunzând sunetului s. (< fr.
sigma)
sigma (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)sígma (literă grecească)
s. m.,
pl. sígma; s, Ssigma (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SÍGMA, sigma, s. m. Numele celei de-a optsprezecea litere a alfabetului grecesc corespunzând sunetului
s. — Din
ngr. sígma, fr. sigma.