sigmatism (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SIGMATÍSM s. n. Defect de pronunție din cauza căruia nu se poate pronunța (bine) sunetul
s. ♦ Repetiție greșită a siflantelor. – Din
fr. sigmatisme.sigmatism (Dicționar de neologisme, 1986)SIGMATÍSM s.n. 1. Folosire frecventă a sunetului
s ; repetiție greșită a siflantelor. ♦ Defect de pronunție datorită căruia nu se poate pronunța (bine) sunetul
s. [< fr.
sigmatisme].
sigmatism (Marele dicționar de neologisme, 2000)SIGMATÍSM s. n. 1. folosire frecventă a sunetului s. 2. modificare a unei consoare, articularea lui s. ◊ tulburare de vorbire constând în dificultatea sau imposibilitatea pronunțării consoanei s. (< fr. sigmatisme
sigmatism (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)sigmatísm s. n.sigmatism (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SIGMATÍSM s. n. Defect de pronunție din cauza căruia nu se poate pronunța (bine) sunetul
s. ♦ Repetiție greșită a siflantelor. — Din
fr. sigmatisme.