siglă - explicat in DEX

siglă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SÍGLĂ, sigle, s. f. Prescurtare convențională formată din litera inițială sau din grupul de litere inițiale folosite în inscripții, în manuscrise etc. pentru a evita cuvintele sau titlurile prea lungi. – Din fr. sigle, lat. sigla.

siglă (Dicționar de neologisme, 1986)
SÍGLĂ s.f. Literă sau grup de litere folosite ca semn de prescurtare în inscripții, în manuscrise vechi, în bibliografii etc. [< fr. sigle, cf. lat. siglum – abreviere].

siglă (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SÍGLĂ s. f. literă sau grup de litere, constituind abrevierea unor termeni utilizați frecvent. (< fr. sigle, lat. sigla)

siglă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
síglă (si-glă) s. f., g.-d. art. síglei; pl. sígle

siglă (Dicționaru limbii românești, 1939)
síglă f., pl. e și síglu n., pl. e (it. sigla, lat. siglum, fr. sigle, m.). Literă inițială Întrebuințată ca prescurtare pe monumente, pe medaliĭ și'n vechile manuscripte.

siglă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SÍGLĂ, sigle, s. f. Prescurtare convențională formată din litera inițială sau din grupul de litere inițiale folosite în inscripții, în manuscrise etc. pentru a evita cuvintele sau titlurile prea lungi. — Din fr. sigle, lat. sigla.