sforăială - explicat in DEX

sforăială (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SFORĂIÁLĂ, sforăieli, s. f. 1. Acțiunea de a sforăi; zgomotul produs de cel care sforăie; sforăit, sforăitură, sforăire, horăit, horăitură. 2. Fig. Vorbărie goală și plină de ifose. – Sforăi + suf. -eală.

sforăială (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
sforăiálă s. f., g.-d. art. sforăiélii; pl. sforăiéli

sforăială (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SFORĂIÁLĂ, sforăieli, s. f. 1. Acțiunea de a sforăi; zgomotul produs de cel care sforăie; sforăit, sforăitură, sforăire, horăit, horăitură. 2. Fig. Vorbărie goală și plină de ifose. — Sforăi + suf. -eală.

sforăĭală (Dicționaru limbii românești, 1939)
sforăĭálă f., pl. ĭelĭ. Acțiunea de a sforăĭ. Zgomotu celuĭ care sforăĭe.