sferă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SFÉRĂ, sfere, s. f. 1. Suprafață constituită de locul geometric al punctelor din spațiu egal depărtate de un punct dat, numit centru; corp geometric mărginit de o astfel de suprafață. ♦ Obiect care are aproximativ această formă. ♦ (Rar) Glob terestru.
2. (De obicei cu determinarea „cerească”) Regiune cerească unde se găsesc și se mișcă aștrii; boltă cerească.
3. Atmosferă.
4. Fig. Domeniul, limitele în cadrul cărora există, acționează sau se dezvoltă cineva sau ceva.
Sferă de influență = întindere, spațiu, domeniu în cuprinsul căruia se exercită o influență a cuiva sau a ceva. ♦ Mediu (social).
5. Element logic care reprezintă capacitatea de referință a noțiunii la ansamblul de indivizi ce posedă însușirile reflectate în conținutul acesteia. – Din
fr. sphère, lat. sphaera.sferă (Dicționar de neologisme, 1986)- SFÉRĂ Element secund de compunere savantă cu semnificația „sferă”. [< fr.
-sphère, cf. lat.
sphaera, gr.
sphaira].
sferă (Dicționar de neologisme, 1986)SFÉRĂ s.f. 1. (
Geom.) Suprafață ale cărei puncte sunt egal depărtate de un punct dat, numit centru; corp geometric mărginit de o astfel de suprafață. ♦ Obiect având această formă; glob.
2. Regiune cerească unde se mișcă aștrii; boltă cerească.
3. (
Fig.) Domeniu, cuprins, limite. ♦
Sferă de influență = întindere, teritoriu, mediu etc. în cuprinsul căruia se exercită influența cuiva sau a ceva. ♦ Mediu (social).
4. (
Log.) Totalitatea obiectelor sau indivizilor la care se referă caracterele esențiale ale unei noțiuni. [Pl.
-re. / cf. lat.
sphaera, gr.
sphaira, fr.
sphère, it.
sfera].
sferă (Marele dicționar de neologisme, 2000)SFÉRĂ s. f. 1. (geom.) suprafață ale cărei puncte sunt egal depărtate de un punct dat (centru). ◊ obiect având această formă; glob. 2. regiunea cerească unde se mișcă aștrii; boltă cerească. 3. (fig.) domeniu (limitat) în care există, acționează sau se dezvoltă cineva sau ceva; mediu (social). ♦ ~ de influență = a) întindere, teritoriu, mediu etc. în cuprinsul căruia se exercită o anumită influență; b) zonă geografică sau grup de state asupra cărora o anumită putere exercită o influență economică, politică sau militară. 4. (log.) capacitatea de referință a noțiunii la ansamblul de indivizi care posedă însușirile reflectate în conținutul ei; denotație (1). 5. (ec.) ă producției materiale = totalitatea activităților, a ramurilor din cadrul economiei naționale în care se creează bunuri materiale; ~ neproductivă = totalitatea activităților, a sectoarelor din cadrul economiei naționale care consumă muncă socială, fără a crea bunuri materiale. (< fr.
sphère, lat.
sphaera, gr.
sphaira)
sferă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)sféră s. f.,
g.-d. art. sférei; pl. sféresferă (Dicționaru limbii românești, 1939)*sféră f., pl.
e (vgr.
sphaira, lat.
sphaera. V.
atmo-sferă, emi- și
plani- sfer). Glob, boambă, corp solid care are toate punctele suprafețeĭ de o potrivă depărtate de centrŭ. Orbită, spațiŭ în care vechiĭ astronomi credeaŭ că o planetă își împlinește cursu:
sfera luĭ Saturn. Fig. Locu în care se dezvolta talentu, activitatea saŭ puterea cuĭva:
sfera științeĭ omeneștĭ, sfera de activitate a cuĭva. Poet. Regiune:
din sferele cereștĭ. — Suprafața sfereĭ se obține înmulțind 3,1416 cu de 4 orĭ pătratu diametruluĭ, ĭar volumu luînd cele 4/3 din 3,1416 și înmulțind rezultatu obținut pin cubu razeĭ.
sferă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)sferă f.
1. corp solid ale cărui toate punctele sunt egal depărtate de un punct interior numit
centru; 2. reprezentarea globului terestru;
3. partea spațiului în care o planetă își face cursul;
4. fig. întindere de putere, de activitate;
sfera cunoștințelor omenești; 5. (poetic) regiune cerească:
din sfere luminoase GR. AL.
prin sferele ’nstelate AL.
a sferelor cântare EM.
sferă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SFÉRĂ, sfere, s. f. 1. Suprafață constituită de locul geometric al punctelor din spațiu egal depărtate de un punct dat, numit centru; corp geometric mărginit de o astfel de suprafață. ♦ Obiect care are aproximativ această formă. ♦ (Rar) Glob terestru.
2. (De obicei cu determinarea „cerească”) Regiune cerească unde se găsesc și se mișcă aștrii; boltă cerească.
3. Atmosferă.
4. Fig. Domeniul, limitele în cadrul cărora există, acționează sau se dezvoltă cineva sau ceva.
Sferă de influență =
a) domeniu, spațiu în cuprinsul căruia se exercită o anumită influență;
b) zonă geografică sau grup de state asupra cărora o anumită putere își rezervă ori își exercită o anumită influență (economică, politică sau militară). ♦ Mediu (social).
5. Element logic care reprezintă capacitatea de referință a noțiunii la ansamblul de indivizi ce posedă însușirile reflectate în conținutul acesteia. — Din
fr. sphère, lat. sphaera.