sfădălie - explicat in DEX

sfădălie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SFĂDĂLÍE, sfădălii, s. f. (Reg.) Sfadă (mare); discuție aprinsă, gâlceavă. – Sfadă + suf. -ălie.

sfădălie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
sfădălíe (reg.) s. f., art. sfădălía, g.-d. art. sfădălíei; pl. sfădălíi, art. sfădălíile

sfădălie (Dicționaru limbii românești, 1939)
sfădălíe f. (d. sfadă, după bătălie). Est. Mare sfadă.

sfădălie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SFĂDĂLÍE, sfădălii, s. f. (Reg.) Sfadă (mare); discuție aprinsă, gâlceavă. — Sfadă + suf. -ălie.