sertăraș(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) SERTĂRÁȘ,sertărașe, s. n. Diminutiv al lui sertar (1); sertărel. – Sertar + suf. -aș.
sertăraș(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) sertăráș s. n., pl. sertăráșe
sertăraș(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) SERTĂRÁȘ,sertărașe, s. n. Diminutiv al lui sertar (1); sertărel. — Sertar + suf. -aș.