septet (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SEPTÉT, septete, s. n. Ansamblu format din șapte voci sau din șapte instrumente care execută împreună o piesă muzicală;
p. ext. bucată compusă pentru a fi executată de un astfel de ansamblu. – Din
germ. Septett.septet (Dicționar de neologisme, 1986)SEPTÉT s.n. Ansamblu de șapte voci sau șapte instrumente care execută împreună o bucată muzicală; muzica compusă pentru un astfel de ansamblu; septuor. [Pl.
-te, -turi. / < germ.
Septett].
septet (Marele dicționar de neologisme, 2000)SEPTÉT s. n. formație muzicală de șapte interpreți; piesă scrisă pentru o astfel de formație; septuor. (< germ.
Septett)
septet (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)septét s. n.,
pl. septéteseptet (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SEPTÉT, septete, s. n. Ansamblu format din șapte voci sau din șapte instrumente care execută împreună o piesă muzicală;
p. ext. bucată compusă pentru a fi executată de un astfel de ansamblu. — Din
germ. Septett.