separat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SEPARÁT, -Ă, separați, -te, adj. Care se găsește izolat, care nu comunică, nu se confundă cu alții, nu e în legătură cu alții; deosebit; care a fost izolat dintr-un complex. ◊
Pace separată = pace pe care o încheie un stat în mod izolat, fără aliații săi de război. –
V. separa.separat (Dicționar de neologisme, 1986)SEPARÁT, -Ă adj. Aparte, izolat. [Cf. fr.
séparé].
separat (Dicționaru limbii românești, 1939)*separát, -ă adj. Despărțit. Adv.
A trimete separat.separat (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)separat a. despărțit, deosebit.
separat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SEPARÁT, -Ă, separați, -te, adj. Care se găsește izolat, care nu comunică, nu se confundă cu alții, nu e în legătură cu alții; deosebit; care a fost izolat dintr-un complex. ◊
Pace separată = pace pe care o încheie un stat în mod izolat, fără aliații săi de război. —
V. separa.