semnalizator (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SEMNALIZATÓR, -OÁRE, semnalizatori, -oare, adj.,
subst. 1. Adj. Care semnalizează.
2. S. n. Semafor. ♦ Indicator luminos folosit la autovehicule pentru a marca direcția de orientare a acestora.
3. S. m. și
f. Persoană care transmite semnale, care semnalizează. –
Semnaliza +
suf. -tor.semnalizator (Dicționar de neologisme, 1986)SEMNALIZATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care transmite semnale, care semnalizează. //
s.n. 1. Semafor.
2. Indicator luminos al unui autovehicul, care arată direcția în care se îndreaptă acesta. [<
semnaliza +
-tor].
semnalizator (Marele dicționar de neologisme, 2000)SEMNALIZATÓR, -OÁRE I.
adj., s. m. f. (cel) care semnalizează. II. s. n. 1. semafor. 2. indicator luminos al unui autovehicul, care arată direcția și sensul în care se îndreaptă acesta. (după fr.
signalisateur)
semnalizator (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)semnalizatór1 adj. m., (persoană)
s. m.,
pl. semnalizatóri; adj. f.,
s. f. sg. și
pl. semnalizatoáresemnalizator (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)semnalizatór2 (obiect)
s. n.,
pl. semnalizatoáresemnalizator (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SEMNALIZATÓR, -OÁRE, semnalizatori, -oare, adj.,
s. n.,
s. m. și
f. 1. Adj. Care semnalizează.
2. S. n. Semafor. ♦ Indicator luminos folosit la autovehicule pentru a marca schimbarea direcției de mers a acestora.
3. S. m. și
f. Persoană care transmite semnale, care semnalizează. —
Semnaliza +
suf. -
tor.