secundant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SECUNDÁNT, -Ă, secundanți, -te, s. m. și
f. Persoană care secundează, ajută, urmează, însoțește pe cineva. ♦ Arbitru secund. ♦ Persoană care asistă și îndrumează un participant la anumite întreceri sportive (box, șah). ♦ (
Înv.) Martor la un duel. [
Var.:
secondánt, -ă s. m. și
f.] – Din
germ. Sekundant.