sculptural (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SCULPTURÁL, -Ă, sculpturali, -e, adj. Care ține de sculptură, referitor la sculptură; care sugerează o sculptură; lucrat ca o sculptură. ♦ Care este demn de a fi sculptat (datorită formelor sale); care are frumusețea formală a sculpturilor clasice. – Din
fr. sculptural.sculptural (Dicționar de neologisme, 1986)SCULPTURÁL, -Ă adj. 1. Referitor la sculptură; lucrat ca o sculptură. ♦ Demn de a fi sculptat.
2. (
Despre opere de artă) Lucrat cu migală, cizelat. [< fr.
sculptural].
sculptural (Marele dicționar de neologisme, 2000)SCULPTURÁL, -Ă adj. 1. referitor la sculptură; lucrat ca o sculptură. ◊ demn de a fi sculptat. 2. (despre opere de artă) lucrat cu migală, cizelat. 3. (despre suprafețe de teren) săpat, erodat (de ape). (< fr.
sculptural)
sculptural (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)sculpturál (sculp-tu-) adj. m.,
pl. sculpturáli; f. sculpturálă, pl. sculpturálesculptural (Dicționaru limbii românești, 1939)*sculpturál, -ă adj. (d.
sculptură; fr.
sculptural). De sculptură:
arta sculpturală. Frumos ca al uneĭ státue:
trup sculptural. V.
plastic.sculptural (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)sculptural a. ce are caracterul sculpturei, plastic:
forme sculpturale.sculptural (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SCULPTURÁL, -Ă, sculpturali, -e, adj. Care ține de sculptură, referitor la sculptură; care sugerează o sculptură; lucrat ca o sculptură. ♦ Care este demn de a fi sculptat (datorită formelor sale); care are frumusețea formală a sculpturilor clasice. — Din
fr. sculptural.