sculărie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SCULĂRÍE, sculării, s. f. 1. Atelier unde se fabrică, se repară sau se păstrează scule (
1).
2. Totalitatea sculelor (
1) care se găsesc într-un anumit loc; mulțime de scule. –
Sculă +
suf. -ărie.sculărie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)sculăríe s. f.,
art. sculăría, g.-d. art. sculăríei; (ateliere)
pl. sculăríi, art. sculăríilesculărie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SCULĂRÍE, (
1)
sculării, s. f. 1. Atelier unde se fabrică, se repară sau se păstrează scule (
1).
2. Totalitatea sculelor (1) care se găsesc intr-un anumit loc; mulțime de scule. —
Sculă +
suf. -
ărie.