scrobire (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SCROBÍRE s. f. Acțiunea de
a scrobi și rezultatul ei; apretare. –
V. scrobi.scrobire (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)scrobíre s. f.,
g.-d. art. scrobíriiscrobire (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SCROBÍRE s. f. Acțiunea de
a scrobi și rezultatul ei; apretare. —
V. scrobi.