scrobit - explicat in DEX

scrobit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SCROBÍT¹ s. n. Faptul de a scrobi. – V. scrobi.

scrobit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SCROBÍT², -Ă, scrobiți, -te, adj. (Despre rufe, fire sau produse textile) Care a fost supus operației de apretare; apretat. ♦ Fig. (Despre oameni și manifestările lor) Îngâmfat; rigid, pretențios, scorțos. – V. scrobi.

scrobit (Dicționar de argou al limbii române, 2007)
scrobit, -ă, scrobiți, -te s. m., s. f., adj. (individ) distant, rigid și prețios

scrobit (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
scrobít s. n.

scrobit (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SCROBÍT¹ s. n. Faptul de a scrobi. — V. scrobi.

scrobit (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SCROBÍT², -Ă, scrobiți, -te, adj. (Despre rufe, fire sau produse textile) Care a fost supus operației de apretare; apretat. ♦ Fig. (Despre oameni și manifestările lor) îngâmfat; rigid, pretențios, scorțos. — V. scrobi.