schizogonie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SCHIZOGONÍE, schizogonii, s. f. (
Biol.) înmulțire prin separare sau prin diviziune multiplă, la protozoare și la plantele inferioare. – Din
fr. schizogonie.schizogonie (Dicționar de neologisme, 1986)SCHIZOGONÍE s.f. (
Biol.) Înmulțire pe cale asexuată, prin diviziune multiplă, la protozoare și plante inferioare. [Gen.
-iei. / < fr.
schizogonie, cf. gr.
schizein – a despărți,
gonos – generație].
schizogonie (Marele dicționar de neologisme, 2000)SCHIZOGONÍE s. f. înmulțire prin scizioparitate la protozoare și plante inferioare. (< fr.
schizogonie)
schizogonie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SCHIZOGONÍE, schizogonii, s. f. (
Biol.) înmulțire prin separare sau prin diviziune multiplă, la protozoare și la plantele inferioare. — Din
fr. schizogonie.