schizoid - explicat in DEX

schizoid (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SCHIZOÍD, -Ă, schizoizi, -de, adj., s. m. și f. (Med.) (Om) predispus la schizofrenie; (rar) schizotim. – Din fr. schizoïde.

schizoid (Dicționar de neologisme, 1986)
SCHIZOÍD, -Ă adj. (Despre o constituție mintală) Predispus spre schizofrenie; (despre o personalitate) care se caracterizează printr-un comportament bizar, înclinat spre izolare, spre viață interioară; schizotim. [Pron. -zo-id. / < fr. schizoïde].

schizoid (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SCHIZOÍD, -Ă I. adj. 1. (despre o constituție mintală) predispus spre schizofrenie. 2. (despre stări mintale) care caracterizează temperamentul schizotimic și schizofrenia. II. s. m. f. persoană cu constituție schizoidă (I). (< fr. schizoïde)

schizoid (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
*schizoíd adj. m., s. m., pl. schizoízi; adj. f., s. f. schizoídă, pl. schizoíde

schizoid (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SCHIZOÍD, -Ă, schizoizi, -de, adj., s. m. și f. (Med.) (Om) predispus la schizofrenie; tip de temperament caracterizat prin tendința de izolare și predominarea vieții interioare; (rar) schizotim. — Din fr. schizoïde.