scandalos (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SCANDALÓS, -OÁSĂ, scandaloși, -oase, adj. Care provoacă sau este de natură să provoace indignare; rușinos, revoltător. – Din
fr. scandaleux.scandalos (Dicționar de neologisme, 1986)SCANDALÓS, -OÁSĂ adj. Care cauzează scandal, care indignează; rușinos, revoltător. [< fr.
scandaleux].
scandalos (Marele dicționar de neologisme, 2000)SCANDALÓS, -OÁSĂ adj. care provoacă scandal, care indignează: rușinos, revoltător. (< fr.
scandaleux)
scandalos (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)scandalós adj. m.,
pl. scandalóși; f. scandaloásă, pl. scandaloásescandalos (Dicționaru limbii românești, 1939)* scandalós, -oasă adj. (fr.
scandaleux, lat.
scandalosus). Care cauzează scandal:
purtare scandaloasă. Adv. Într’un mod scandalos:
a te purta scandalos.scandalos (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)scandalos a. care cauzează scandal.
scandalos (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SCANDALÓS, -OÁSĂ, scandaloși, -oase, adj. Care provoacă sau este de natură să provoace indignare; rușinos, revoltător. — Din
fr. scandaleux.