scandalizare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SCANDALIZÁRE s. f. Faptul de
a (se) scandaliza; indignare, revoltă provocată de o faptă scandaloasă. –
V. scandaliza.scandalizare (Dicționar de neologisme, 1986)SCANDALIZÁRE s.f. Acțiunea de a (se) scandaliza; indignare provocată de o faptă scandaloasă. [<
scandaliza].
scandalizare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)scandalizáre s. f.,
g.-d. art. scandalizắriiscandalizare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SCANDALIZÁRE s. f. Faptul de
a (se) scandaliza; indignare, revoltă provocată de o faptă scandaloasă. —
V. scandaliza.