saxatil (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SAXATÍL, -Ă, saxatili, -e, adj. (Despre plante și animale) Care crește sau trăiește în locuri pietroase. – Din
fr. saxatile, lat. saxatilis.saxatil (Dicționar de neologisme, 1986)SAXATÍL, -Ă adj. (
Despre plante, animale) Care crește sau trăiește în locuri pietroase, stâncoase. [< fr.
saxatile, cf. lat.
saxatilis <
saxum – stâncă].
saxatil (Marele dicționar de neologisme, 2000)SAXATÍL, -Ă adj. saxicol; litofil (2). (< fr.
saxatile, lat.
saxatilis)
saxatil (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)saxatíl adj. m.,
pl. saxatíli; f. saxatílă, pl. saxatílesaxatil (Dicționaru limbii românești, 1939)* saxátil, -ă adj. (lat.
saxátilis, d.
saxum, stîncă).
Bot. Care crește pintre stîncĭ:
plante sexatile. V.
ruderal.saxatil (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SAXATÍL, -Ă, saxatili, -e, adj. (Despre plante și animale) Care crește sau trăiește în locuri pietroase. — Din
fr. saxatile, lat. saxatilis.