saprogen (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SAPROGÉN, -Ă, saprogeni, -e, adj.,
s. m. (Microorganism) care provoacă putrefacția. – Din
fr. saprogène.saprogen (Dicționar de neologisme, 1986)SAPROGÉN, -Ă adj. Care face să putrezească ceva, care produce putrezirea. [< fr.
saprogène, cf. gr.
sapros – putred,
gennan – a naște].
saprogen (Marele dicționar de neologisme, 2000)SAPROGÉN, -Ă adj. (despre microorganisme) care produce putrefacția. (< fr.
saprogène)
saprogen (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)saprogén (sa-pro-) adj. m.,
pl. saprogéni; f. saprogénă, pl. saprogénesaprogen (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SAPROGÉN, -Ă, saprogeni, -e, adj.,
s. m. (Microorganism) care provoacă putrefacția. — Din
fr. saprogène.