sălbăticime (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SĂLBĂTICÍME, sălbăticimi, s. f. 1. Mulțime de animale sălbatice, totalitatea animalelor sălbatice.
2. Loc sălbatic, nelocuit, departe de orice așezare omenească (civilizată). [
Var.: (
pop.)
sălbătăcíme s. f.] –
Sălbatic +
suf. -ime.