rumenit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RUMENÍT, -Ă, rumeniți, -te, adj. 1. Rumen
2.
2. (
Pop.) Fardat, sulimenit. –
V. rumeni.rumenit (Dicționarul limbii române literare contemporane, 1955-1957)RUMENÍT, -Ă, rumeníți, -te, adj.
1. ~
Mama râdea rumenită la față în umbra odăii de țară. ~
3. (Despre alimente) Fript sau copt până când capătă o culoare rumenă.
Cuptorul ... era plin de plăcinte crescute și rumenite.rumenit (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RUMENÍT, -Ă, rumeniți, -te, adj. 1. Rumen
2.
2. (
Pop.) Fardat, sulimenit. —
V. rumeni.