rufărie - explicat in DEX

rufărie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
RUFĂRÍE s. f. Totalitatea rufelor (de pat, de corp etc.); lenjerie. – Rufă + suf. -ărie.

rufărie (Dicționaru limbii românești, 1939)
rufăríe f. (d. rufe). Vest. Cantitate de rufe: rufăria unuĭ elev, unuĭ pat.

rufărie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
rufăríe s. f., art. rufăría, g.-d. rufăríi, art. rufăríei

rufărie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
rufărie f. cantitate de rufe.

rufărie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
RUFĂRÍE s. f. Totalitatea rufelor (de pat, de corp etc.); lenjerie. — Rufă + suf. -ărie.