rudimentaritate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RUDIMENTARITÁTE s. f. Însușirea a ceea ce este rudimentar. ♦ Lipsă de finețe (
1). –
Rudimentar +
suf. -itate.rudimentaritate (Dicționar de neologisme, 1986)RUDIMENTARITÁTE s.f. (
Rar) Însușirea a tot ce este rudimentar. ♦ Lipsit de finețe; rudimentarism. [<
rudimentar +
-itate].
rudimentaritate (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RUDIMENTARITÁTE s. f. (Rar) Însușirea a ceea ce este rudimentar. ♦ Lipsă de finețe (
1). —
Rudimentar +
suf. -
itate.