roire (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ROÍRE, roiri, s. f. Acțiunea de a
roi3 și rezultatul ei;
p. ext. zbor agitat al unui număr mare de insecte sau de păsări; roiște, roit. –
V. roi3.roire (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)roíre s. f.,
g.-d. art. roírii; pl. roíriroire (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)roire f. ieșirea albinelor din stup.
roire (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ROÍRE, roiri, s. f. Acțiunea de
a roi2 și rezultatul ei;
p. ext. zbor agitat al unui număr mare de insecte sau de păsări; roiște, roit. —
V. roi2.