roda (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RODÁ, rodez, vb. I.
Tranz. 1. A face operația de rodaj, a efectua o rodare. ♦
Refl. Fig. A acumula o oarecare experiență; a se obișnui, a se acomoda într-o muncă.
2. A netezi foarte fin suprafața unui obiect cu ajutorul unor pulberi sau al unor paste speciale abrazive. – Din
fr. roder.roda (Dicționar de neologisme, 1986)RODÁ vb. I. tr. 1. A face operația de rodaj.
2. A netezi foarte fin suprafața unui obiect metalic. [< fr.
roder].
roda (Marele dicționar de neologisme, 2000)RODÁ vb. I. tr. a face operația de rodaj. II. refl. (fig.) a acumula o oarecare experiență; a se acomoda într-o muncă. (< fr.
roder)
roda (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)rodá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
rodeázăroda (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RODÁ, rodez, vb. I.
Tranz. 1. A face operația de rodaj, a efectua o rodare. ♦
Refl. Fig. A acumula o oarecare experiență; a se obișnui, a se acomoda într-o muncă.
2. A netezi foarte fin suprafața unui obiect cu ajutorul unor pulberi sau al unor paste speciale abrazive. — Din
fr. roder.