robă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RÓBĂ, robe, s. f. 1. Haină de ceremonie, lungă (și neagră), cu mâneci largi, pe care o poartă magistrații și avocații în ședințe, precum și profesorii universitari (la anumite solemnități).
2. Denumire a culorii și a particularității părului la cai, vaci etc. – Din
fr. robe.