robaci (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ROBÁCI, -CE, robaci, -ce, adj. (
Reg.) Harnic, muncitor. ◊
Cal robaci = cal de dârvală, care trage bine la ham. –
Rob +
suf. -aci.robaci (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)robáci/robáce (
reg.)
adj. m.,
pl. robáci; f. sg. și
pl. robácerobaci (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ROBÁCI, -CE, robaci, -ce, adj. (
Reg.) Harnic, muncitor. ◊
Cal robaci = cal de dârvală, care trage bine la ham. [
Var.: (
m.)
robáce adj.] —
Rob +
suf. -
aci.robacĭ (Dicționaru limbii românești, 1939)robácĭ, -ce adj., pl. tot așa (d.
rob cu sufixu
-acĭ ca în
sugacĭ. Cp. și cu sîrb.
robak, servitor).
Est. Harnic. Rezistent la osteneală.