ritenuto (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RITENÚTO adv. (Indică modul de execuție a unei bucăți muzicale) în tempo reținut, (mai) moderat. –
Cuv. it.ritenuto (Dicționar de neologisme, 1986)RITENÚTO adv. (
Muz.; ca indicație de execuție) Reținut, cu reținere, (mai) moderat. [< it.
ritenuto].
ritenuto (Marele dicționar de neologisme, 2000)RITENÚTO adv. (muz.) reținut; încetinind mișcarea. (< it.
ritenuto)
ritenuto (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)ritenúto (
it.)
adv.;
abr. rit./riten.ritenuto (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RITENÚTO adv. (Indică modul de executare a unei bucăți muzicale) în tempo reținut, (mai) moderat. —
Cuv. it.