rimela - explicat in DEX

rimela (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
RIMELÁ, rimelez, vb. I. Tranz. și refl. A(-și) da cu rimel pe gene. – Din rimel.

rimela (Dicționar de neologisme, 1986)
RIMELÁ vb. I. tr., refl. A (se) machia, a (se) da cu rimel. [< fr. rimmeller].

rimela (Marele dicționar de neologisme, 2000)
RIMELÁ vb. tr., refl. a (se) da cu rimel. (< fr. rimmeller)

rimela (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
rimelá (a ~) vb., ind. prez. 3 rimeleáză

rimela (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
RIMELÁ, rimelez, vb. I. Tranz. și refl. A(-și) da cu rimel pe gene. — Din rimel.