revelare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)REVELÁRE, revelări, s. f. Acțiunea de
a (se) revela și rezultatul ei. –
V. revela.revelare (Dicționar de neologisme, 1986)REVELÁRE s.f. Acțiunea de a revela și rezultatul ei; descoperire, destăinuire. ♦ Dezvăluire printr-o inspirație divină; revelație. [Pl.
-lări. / <
revela].
revelare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)reveláre s. f.,
g.-d. art. revelắrii; pl. revelắrirevelare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)REVELÁRE, revelări, s. f. Acțiunea de
a (se) revela și rezultatul ei. —
V. revela.