revedea (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)REVEDEÁ, revắd, vb. II.
1. Tranz. și
refl. A (se) vedea din nou; a (se) întâlni iar, după oarecare vreme. ♦
Fig. A (se) vedea în amintire sau așa cum era odinioară, a(-și) evoca trecutul.
2. Tranz. A examina, a citi din nou un text scris; a revizui. –
Re1- +
vedea (după
fr. revoir).