retrofuzee (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RETROFUZÉE, retrofuzee, s. f. Motor-rachetă al unui vehicul spațial destinat frânării mișcării acestuia. – Din
fr. rétrofusée.retrofuzee (Dicționar de neologisme, 1986)RETROFUZÉE s.f. Motor-rachetă al unui vehicul spațial destinat frânării mișcării acestuia; fuzee de frânare. [Pl. invar. / < fr.
rétrofusée].
retrofuzee (Marele dicționar de neologisme, 2000)RETROFUZÉE s. f. motor-rachetă al unui vehicul spațial destinat frânării mișcării acestuia. (< fr.
rétrofusée)
retrofuzee (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)retrofuzée (re-tro-) s. f.,
art. retrofuzéea, g.-d. art. retrofuzéei; pl. retrofuzéeretrofuzee (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RETROFUZÉE, retrofuzee, s. f. Motor-rachetă al unui vehicul spațial destinat frânării mișcării acestuia. — Din
fr. rétrofusée.