retrocesiv (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RETROCESÍV, -Ă, retrocesivi, -e, adj. (
Jur.) Care comportă o retrocesiune. – Din
fr. rétrocessif.retrocesiv (Dicționar de neologisme, 1986)RETROCESÍV, -Ă adj. Care face, care comportă o retrocesiune. [< fr.
rétrocessif].
retrocesiv (Marele dicționar de neologisme, 2000)RETROCESÍV, -Ă adj. care face, care comportă o retrocesiune. (< fr.
rétrocessif)
retrocesiv (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RETROCESÍV, -Ă, retrocesivi, -e, adj. (
Jur.) Care comportă o retrocesiune. — Din
fr. rétrocessif.