retroactivitate - explicat in DEX

retroactivitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
RETROACTIVITÁTE, retroactivități, s. f. Acțiune retroactivă. [Pr.: -tro-ac-] – Din fr. rétroactivité.

retroactivitate (Dicționar de neologisme, 1986)
RETROACTIVITÁTE s.f. Caracterul a ceea ce este retroactiv. [Pron. -tro-ac-. / cf. fr. rétroactivité].

retroactivitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)
RETROACTIVITÁTE s. f. caracter retroactiv. (< fr. rétroactivité)

retroactivitate (Dicționaru limbii românești, 1939)
*retroactivitáte f. (d. retroactiv). Calitatea de a fi retroactiv.

retroactivitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
retroactivitáte (re-tro-ac-) s. f., g.-d. art. retroactivitắții; pl. retroactivitắți

retroactivitate (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
RETROACTIVITÁTE (‹ fr.) s. f. (Dr.) Dispoziție în temeiul căreia o lege nouă se aplică și faptelor săvârșite și actelor juridice încheiate și executate sub imperiul legii vechi. Constituie o excepție de la principiul neretroactivității legilor.

retroactivitate (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
retroactivitate f. caracterul celor retroactive.

retroactivitate (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
RETROACTIVITÁTE, retroactivități, s. f. Acțiune retroactivă. ♦ (Jur.) Principiu în virtutea căruia o lege se aplică și faptelor sau actelor juridice anterioare promulgării sale. [Pr.: -tro-ac-] — Din fr. rétroactivité.