retrocedant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RETROCEDÁNT, -Ă, retrocedanți, -te, adj.,
s. m. și
f. (Persoană) care dă ceva înapoi, care retrocedează. – Din
fr. rétrocédant.retrocedant (Dicționar de neologisme, 1986)RETROCEDÁNT, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care dă ceva înapoi, care retrocedează. [< fr.
rétrocédant].
retrocedant (Marele dicționar de neologisme, 2000)RETROCEDÁNT, -Ă adj., s. m. f. (cel) care retrocedează. (< fr.
rétrocédant)
retrocedant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)retrocedánt (re-tro-) adj. m.,
s. m.,
pl. retrocedánți; adj. f.,
s. f. retrocedántă, pl. retrocedánteretrocedant (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RETROCEDÁNT, -Ă, retrocedanți, -te, adj.,
s. m. și
f. (Persoană) care dă ceva înapoi, care retrocedează. — Din
fr. rétrocédant.