retrimitere(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) RETRIMÍTERE,retrimiteri, s. f. Acțiunea de a retrimite și rezultatul ei. – V. retrimite.
retrimitere(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) retrimítere(re-tri-) s. f., g.-d. art. retrimíterii; pl. retrimíteri
retrimitere(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) RETRIMITÉRE,retrimiteri, s. f. Acțiunea de a retrimite și rezultatul ei. — V. retrimite.