reorganizator (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)REORGANIZATÓR, -OÁRE, reorganizatori, -oare, s. m. și
f. Persoană care reorganizează. – Din
fr. réorganisateur.reorganizator (Dicționar de neologisme, 1986)REORGANIZATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care reorganizează. [Cf. fr.
réorganisateur].
reorganizator (Marele dicționar de neologisme, 2000)REORGANIZATÓR, -OÁRE s. m. f. cel care organizează. (< fr.
réorganisateur)
reorganizator (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)reorganizatór (re-or-) s. m.,
pl. reorganizatórireorganizator (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)REORGANIZATÓR, -OÁRE, reorganizatori, -oare, s. m. și
f. Persoană care reorganizează. [
Pr.:
re-o-] —Din
fr. réorganisateur.