reografie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)REOGRAFÍE, reografii, s. f. (
Med.) Explorare a modului în care se face circulația sângelui în anumite organe sau regiuni ale corpului pe baza variațiilor electrice ale acestora. [
Pr.:
re-o-] – Din
fr. rhéographie.reografie (Dicționar de neologisme, 1986)REOGRAFÍE s.f. (
Med.) Explorare a modului în care se face circulația sângelui în anumite organe sau regiuni ale corpului pe baza variațiilor electrice ale acestora. [Gen.
-iei. / < fr.
rhéographie, cf. gr.
rheos – curent,
graphein – a scrie].
reografie (Marele dicționar de neologisme, 2000)REOGRAFÍE s. f. 1. măsurare a variațiilor intensității curentului electric. 2. explorare a modului în care se face circulația sângelui în anumite organe sau regiuni ale corpului pe baza variațiilor electrice ale acestora. (< fr.
rhéographie)
reografie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)REOGRAFÍE, reografii, s. f. (
Med.) Explorare a modului în care se face circulația sângelui în anumite organe sau regiuni ale corpului pe baza variațiilor electrice ale acestora. [
Pr.:
re-o-] — Din
fr. rhéographie.