reofor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)REOFÓR, reofori, s. m. Fir al unei pile electrice. [
Pr.:
re-o-] – Din
fr. rhéophore.reofor (Dicționar de neologisme, 1986)REOFÓR s.m. Fir al unei pile electrice. [< fr.
rhéophore, cf. gr.
rheos – curent,
phoros – care poartă].
reofor (Marele dicționar de neologisme, 2000)REOFÓR s. m. fir al unei pile electrice. (< fr.
rhéophore)
reofor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)reofór (re-o-) s. m.,
pl. reofórireofor (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)REOFÓR, reofori, s. m. Fir al unei pile electrice. [
Pr.:
re-o-] — Din
fr. rhéophore.