rentier (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RENTIÉR, -Ă, rentieri, -e, s. m. și
f. Persoană care beneficiază de o rentă, din care trăiește, fără să desfășoare vreo activitate productivă pentru a-și câștiga existența. [
Pr.:
-ti-er] – Din
fr. rentier.