renal (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RENÁL, -Ă, renali, -e, adj. Care ține de rinichi, privitor la rinichi; nefritic. ◊ (
Anat.)
Hil renal = porțiunea de la suprafața rinichiului prin care pătrund vasele sangvine și nervii. – Din
fr. rénal, lat. renalis.renal (Dicționar de neologisme, 1986)RENÁL, -Ă adj. De (la) rinichi, privitor la rinichi, al rinichilor. [< fr.
rénal, cf. lat.
renalis <
ren – rinichi].
renal (Marele dicționar de neologisme, 2000)RENÁL, -Ă adj. referitor la rinichi, al rinichilor. (< fr.
rénal, lat.
renalis)
renal (Dicționaru limbii românești, 1939)*renál, -ă adj. (lat.
renalis, d.
ren, rinichĭ).
Anat. Al rinichilor:
funcțiune renală.renal (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)renál (referitor la rinichi)
adj. m.,
pl. renáli; f. renálă, pl. renálerenal (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RENÁL, -Ă, renali, -e, adj. Care ține de rinichi, privitor la rinichi; nefritic. ◊ (
Anat.)
Hil renal = porțiunea de la suprafața rinichiului prin care pătrund vasele sangvine și nervii. — Din
fr. rénal, lat. renalis.