reducție (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)REDÚCȚIE, reducții, s. f. 1. Faptul de a reduce. ♦ (
Concr.) Copie în mic a unui obiect. ♦ (
Concr.) Piesă de legătură între tuburi sau țevi cu diametre diferite.
2. (
Med.) Reducere (
2).
3. (
Jur.; în forma
reducțiune) Restrângere prin hotărâre judecătorească, după moartea unei persoane, a liberalităților făcute de ea prin încălcarea drepturilor unor moștenitori. [
Var.:
reducțiúne s. f.] – Din
fr. réduction, lat. reductio, -onis.reducție (Dicționar de neologisme, 1986)REDÚCȚIE s.f. 1. Faptul de a reduce. ♦ (
Concr.) Copie în mic a unui obiect. ♦ Transpunerea partiturii unei opere sau a unei simfonii pentru pian. ♦ Piesă care permite racordarea tuburilor sau a țevilor de diametre diferite.
2. Operația de punere la loc a unui os luxat sau a unui organ deplasat.
3. Reducere la jumătate a numărului cromozomilor unei celule, care precedă formarea celulelor reproductive. [Gen.
-iei, var.
reducțiune s.f. / cf. fr.
réduction].
reducție (Marele dicționar de neologisme, 2000)REDÚCȚIE s. f. 1. faptul de a reduce. ◊ copie în mic a unui obiect. 2. transpunere a unei partituri pentru orchestră, pentru voci sau pentru un instrument (pian). 3. piesă care permite racordarea tuburilor sau a țevilor de diametre diferite. 4. operația de punere la loc a unui os luxat sau a unui organ deplasat. 5. reducere la jumătate a numărului de cromozomi în cursul meiozei sau mitozei. 6. (log.) procedeu de a concluziona cu ajutorul căruia se scot unele premise din care se poate deduce un anumit adevăr. (< fr.
réduction, lat.
reductio)
reducție (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)redúcție (copie, piesă)
(-ți-e) s. f.,
art. redúcția (-ți-a), g.-d. art. redúcției; pl. redúcții, art. redúcțiile (-ți-i-)reducție (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)REDÚCȚIE, reducții, s. f. 1. Faptul de
a reduce. ♦ (
Concr.) Copie în mic a unui obiect. ♦ (
Concr.) Piesă de legătură între tuburi sau țevi cu diametre diferite.
2. (
Med.) Reducere (
2).
3. (
Jur.; în forma reducțiune) Restrângere prin hotărâre judecătorească, după moartea unei persoane, a liberalităților făcute de ea prin încălcarea drepturilor unor moștenitori. [
Var.:
reducțiúne s. f.] — Din
fr. réduction, lat. reductio, -onis.